The last bullet![Private with Jaejae]

O zi ca oricare alta. Desigur astazi aveam si eu o bine meritata zi libera in care nu trebuia sa mai omor pe cineva sau sa fug dupa cineva. Ma uitam linistita la televizor cand telefonul incepe sa imi sune, dar intr-un mod mai diferit dandu-mi imediat seama ca aceea este soneria pe care sunt sunata de seful meu. Whaaa dar parca era ziua mea libera si nimeni si nimic nu trebuie sa schimbe asta sau sa ma deranjeze. Mi-am dat ochii peste cap iar in urmatorea secunda mi-am pus degetele pe marginea rece a telefonului si am raspuns, ducandu-l instantaneu la ureche in timp ce am raspund.
- Buna seara LE. Astazi seara chiar imi pare rau ca ti-am stricat seara de relaxare dar ai o misiune destul de importanta. Trebuie sa omori un scriitor, numele sau este Kim Sun-Dae. Sper ca nu iti va da batai de cap pentru ca multi agenti au dat in bara la aceasta misiune si te-am ales pe tine crezand ca anii de experienta te fac sa fie o floare la ureche asta, spuse aceasta calm
Ascultam cu atentie in timp ce ma uitam la propriile unghii si ma jucam cu una dintre ele. Era chiar amuzant sa stai cu omul asta la telefon mai ales pentru ca de fiecare data te facea sa adormi la cat de mult vorbea si nici nu te lasa sa iti spui parerea. Dupa ce a terminat de vorbit, un oftat imi iesii printre buzele mele rosiatice.
- Desigur domnule. O sa ma duc imediat dupa ce imi pun ceva adecvat misiunii pe mine. Sper ca o sa ma descurc si va mai spun la final ce s-a intamplat. Larevedere si o seara buna in continuare domnule, spun eu oftand usor
Dupa ce am spus aceste ultime cuvinte, am inchis telefonul si m-am dus direct la dressingul meu urias si l-am deschis incepand sa ma uit cu atentie pe la fiecare lucru in parte. Pana la urma mi-am ales niste pantofi cu toc pe care mereu ii luam, niste blugi negrii cu tinte pana sub genunchi iar deasupra o bluza alba cu niste inscreptii iar peste o geaca de piele de aceeasi nonculoare. Mi-am pus pistolul undeva unde sa nu fie la vedere si am iesit in casa dar nu inainte de a-mi face o coada. Am chemat un taxi unde m-a dus aproape de birouri, continuand sa merg spre biroul sau. Pana la urma am ajuns la cladire si am intrat in ea, vrand sa decid unde sa ma duc mai intai. Stateam pe hol, rezemata de perete. Dupa ce mi-am facut un plan am inceput sa merg pe acel hol pana cand am ajuns la biroul scriitorului. Am intrat fara sa bat la usa si am vazut ca era doar el, singur fara niciun gardian. Era prea usor, camere video nu erau deci totul era perfect si conform planului. Am intins unul dintre pistoale catre el si am zambit smechereste daca se poate spune asa, continuand sa tin pistolul intins spre el.
- Buna seara domnule Kim Sun-Dae, spun eu uitandu-ma atenta la el
Nu parea un om asa de rau dar pana la urma eram platita sa il omor si asta o sa fac. Nu puteam sa fiu cu mila chiar acum, nu? Eram o asisina pana la urma!

Isi pregati in dimineata aceea foarte bine armele, evident ca armele specifice unui criminal: cutite de toate formele si marimile, cat mai ascutite ca sa ajunga sa fie taioase numai daca le atingi putin cu varful degetului, lame, cu groaza, seringi, ori umplute cu un ser de amortit, poate avea sa i se faca mila de moartea cuiva, ori chiar goale, ca sa nu se mai complice, de pistoale, pusti, lunete, nici nu mai incapea vorba. Chiar cand curata cu grija un pistol cu luneta de-a lui, isi primise un telefon. Nu raspunse, fiindca era fixul, cel mai putin urmarit telefon din lume si astfel lasa sa raspunda robotul. Auzise cateva fasaituri inainte de a se conecta reteaua complet.
Iar in cele din urma robotul se auzi:
– Wolf, il doresc mort pe scriitorul Kim Sun-Dae, am auzit de misiunile tale si sunt sigur ca pot conta pentru un final dorit. Nu am avut satisfactii in legatura cu moartea lui niciodata. Suma iti garantez ca va fi pe masura.
- Daca nu iti convine cum iti lucreaza angajatii de ce nu te ocupi singur de misiune? Ai naibii voi oameni cu probleme ce nu vreti sa va patati mainile cu sange, va considerati umani... vorbi el cat pentru sine si isi lua pistolul in mana, indreptand tinta spre geam si inchizand un ochi, ca si cand chiar atunci urmarea o respectiva victima.
Apoi pagerul bipaise de trei ori, asta fiind un semn ca conversatia se terminase si totu se inchise.
Isi deschise dressingul si incepuse sa isi ia pe el o pereche de blugi negrii, inchizandu-i cu o curea neagra, insa cu tepi argintii, un maieu alb si un sacou negru deasupra, nelipsindu-i ochelarii intunecati precum noaptea de pe ochi. Isi puse imediat si toate armele intr-o servieta, era dechizarea cea mai usoara si cea mai preferabila, desi uneori mai folosi si rucsacul, acu se gandi sa mearga pe ce e mai comod si mai la indemana.
Isi primise adresa prin fax si de asemenea si actul fals, putand sa se dea orice altceva atunci si avea de gand sa se dea tot scriitor, coleg la coleg, nu asa e jocul?
Mergea apoi foarte lejer, pana la birouri, luand-o pe toate scurtaturile posibile dintre blocuri. Reusi sa intre fara banuieli si suspiciuni si imediat dupa ce isi arata falsa legitimatie avea acces la toate etajele. Nici nu mai stia cum de gasise scriitorul respectiv pana la urma si socul cand mana acoperita de manusa sa neagra apasa clanta metalica era sa vada o domnisoara ce isi indrepta deja arma spre scriitori. Clipise incet, incercand sa isi dea seama de situatie. Iar il bagasera astia intr-o misiune cu cineva? Cand aveau sa inteleaga ca el lucreaza singur?
Marai incet si neobservabil si intra inauntru, inchizand usa in urma si cu cheia, pe care o ascunsera imediat.
- Ai face bine ca pistolul acela sa fie anti-sunet... ii transmise fetei imediat ce analiza peretii si isi dadu seama ca unele parti din jur nu sunt chiar atat de antifonate.
K: - Copii, chiar acum? In mijlocul romanului meu neterminat si netiparit? Intreba scriitorul cu o voce atat de tremuranda ce il uimise si mai mult pe brunet.
Era putin curios sa vada foile alea insa se abtinu, ca sa nu dea misiunea comuna s-ar parea, de tot peste cap.

LE se uita prin camera iar dupa privirea i se duse din nou catre batranul din fata ei. Doamne, de ce naiba era un om atat de inocent? Adica....putea sa fie mai rau sa blesteme, dar el defapt parea un om batran. E ca si cum m-as duce pe strada la un om batran si l-as omora doar pentru ca este batran si oricum il cauta moartea pe acasa. Am inceput sa imi dau capul intr-o parte si in alta incercand sa imi scot din cap toate prostiile pe care le gandeam in acele momente. Nici bine nu am reusit sa zic ceva ca am vazut cum un alt baiat cu un pistol in mana intra si el in camera si o inchise. Hai nu imi spune ca sunt atat de incompetenta incat au trimis pe cineva sa aiba grija de mine sau sa imi rezolve treaba. Dupa ce l-am auzit am inceput sa chicotesc usor si pentru cateva secunda privirea mi se duse catre el iar dupa am revenit la tinta.
- Doar nu crezi ca as fi luat cea mai galagioasa arma. Chiar nu vreau sa ma auda si ultimul om din cladire cand omor pe cineva, spun eu zambind dragut la el
Macar baiatul dorea sa fie totul bine si deja incepuse sa se intereseze de armele mele, mai avea putin si ma intreba si anii de experienta si unde impusc oamenii ca sa moara mai repede. Aproape ca imi venea sa imi dau palme in cap. Pana la urma nu vroiam sa fiu asa de rea cu el, adica nu facuse nimic rau. A fost dragut dorind ca totul sa fie de nota 100. Daca tot il primitese si pe el in aceasta misiune cu mine macar sa iasa totul bine si sa ne intelegem. Nu vreau la final dupa ce il omoram pe om sa incep sa ma omor eu cu el. Totul ar fi fost un dezastru, un adevarat dezastru. Am oftat usor iar cand omul incepu sa vorbeasca aproape ca ceva ma lovise in cap. SERIOS? Adica....cum as putea sa il omor? As vrea sa ii citesc cartea, poate este buna si pe langa asta pare atat de sensibil si nu ar vrea sa faca rau nimanui. Pana la viata si-ar dao pentru scris din cate se vede. Imi plac oamenii de genul asta. Mana incepu sa mi se inmoaie usor si am lasat-o mai moale dar dupa am stranso pe pistol la loc. Eram in misiune, concentrare maxima. Orice victima de-a mea ar zice asta numai sa o las in viata! Asta nu este de bine, nu trebuie sa ma fac de ras fata de baiatul asta si sa creada ca sunt slaba si moale. O asasina nu trebuie sa fie moale. Asta este o lectie foarte importanta. Omul parea foarte speriat si nevinovat dar pana la urma acum si aici acest batran isi va pierde viata.....omorat de mine.
- Misiunea este o misiune. Poate dupa moartea dumneavoastra cineva o sa va i-a schitele si o sa il continue, o sa il tipareasca si va ajunge un mare roman. Iar acel om daca este dragut va spune ca jumate este scris de dumneavoastra, spun eu uitandu-ma serios la batran
Ce rea am putut sa fiu in aceste momente. Daca tot eram aici de ce naiba nu tragea odata in el? Baiatul de ce nu face asta? Vroia sa ne coordonam sau ceva de genul asta? Mi-am dus degetul pe tragaci fiind gata sa trag dar parca ceva ma tinea....inima, constiinta, Dumnezeu stie ce era. Oricum stiam ca trebuie sa fac asta si nu aveam sa ma las asa de usor!

Ar fi dorit sa ii zica cu toata sinceritatea ca parea genul acela care sa ia o arma galagioasa, dar profesionalismul acumulat in timp il facu sa taca din gura si sa zambeasca numai in coltul ei, fara a isca comentarii, ganduri sau pareri personale. Mai ales ca nu aveau de ce sa creeze vreo relatie de prietenie sau de ce sa devina familiari cu victima.
- Dragut... isi folosi baiatul obisnuit ton sarcastic in timp ce clipisera cu ochii la fata de langa el.
Dupa toata atentia sa a fost data catre vorbele batranului, indragostindu-se din start de tonul vocii lui, atat de bland, cunoscandu-se din start experienta si deja il facuse pe brunet sa banuiasca ca avea o intelepciune acumulata in ani. Asta nu era om de omorat, mai ales ca puteai sta la masa cu el si sa vorbesti pentru prima despre cultura, ar fi fost cel mai minunat lucru pe care si l-ar fi putut imagina Lupul si s-ar parea ca, in cele din urma, asta e slabiciunea tanarului. Deci nu era chiar atat de stancos dupa cum l-au descris povestile si criticile, insa daca se avea reputatia sa avea sa ia o intorsatura nu tocmai placuta.
Observa ca nici partenera nu avea inima chiar atat de rece si ca avea cam acelas punct sensibil imediat ce mana ii tremura. El nici nu mai indrazni sa se atinga de arma, dorea atat de mult sa vorbeasca cu batranul din camera, incat cam uitase complet de misiunea ce i s-a dat, desi pana atunci facusera totul cu calm si calculat.
Cand ii asculta vorbele brunetul devenea uimit rau, el nu avea curajul sa faca sau sa zica asta si totusi avea curajul acesta absurd tocmai o fata? Era chiar adevarat mitul ca fetele pot fi mai rele ca baietii? Nu dorea sa isi bata capul cu asta, insa ceva in sinea lui ii spunea ca e gresit si ca trebuie, acee intuitie specifica fiecarui asasin, ai putea sa o numesti... constiinta demonica, fiindca oprea un rau printr-un lucru bun, dar facea asta in mintea unui asasin. Nu multi aveau curajul sa intre acolo.
- Ce rau, cum poti sa ii zici la ceva ce a muncit el de cativa ani buni din viata, irositi intre patru pereti, inspiratie si foi, croiti in propriile idei ai imaginatiei lui faptul ca aceasta munca va fi preluata de altcineva si laudele ce le merita batranul acesta sa ajunga pe jumatate la un mediocru, o persoana oarecare?
Isi aseza mana pe arma calda a fetei, cunoscandu-se ca a folosit-o cu o zi in urma, dand-o mai jos. Se apropiase de biroul batranului si incepuse sa citeasca fragmentul la care lucrase. Ironic ca tocmai lucra la un capitol despre mintea unui criminal in serie, ceea ce nu era prea departe fata de meseria lor...
- “ De ce v-ar dori cineva raul?” se intre brunetul, in timp ce gasise si mai multe calitati in barbatul invarsta.
K: - Unicele adevaruri al acestei vieti sunt moartea si iubirea...a spus Sorin Cerin, cum eu deja am cunoscut al doilea adevar a venit si timpul sa il cunosc si pe primul, dar va dati seama ca sunt deja rapus de vreme... adevarul acesta bate la usa mea de multa vreme incoace, nu vreau sa se intample sa se arate printr-un glont metalic, mai bine de la sine.
- Nu-nteleg de ce v-ar dori cineva asta.
K: - Hey tinere, cu toata mass-media din ziua de azi, concurenta printre noi scriitorii e mare, cu cat scapi mai repede de cei in varsta cu atat mai bine pentru cei de varsta a doua sau tinerii proaspeti intrati in painea muncii.
Brunetul tacuse, intelegand perfect referintele spuse si stiind ca nu va duce misiunea aceasta la capat.
K: - Ce zici sa va dau tie si iubitei tale foile care le-am scris pana acum la cel mai nou si recent roman al meu, apoi va decideti. Daca e bun si va place, lasati-ma sa imi termin munca si omorati-ma apoi, daca nu, stiti unde ma gasiti.
Jaejoong se uita inspre fata si pe foile ce se inmanau lui si parca obligat fortat le luasera in mana, in timp ce batranul se indrepta spre partenera.
Chiar ca trebuia sa sune angajatul dupa asta si sa zica de faptul ca misiunea e deja esuata. Nu va gasi niciun asasin cu atata tarie de caracter incat sa omoare un intelept.

Privirea imi era fixata pe batran dar parea foarte tulbure. Eram foarte nebuna in acest moment. Nu stiam de ce dar mintea mea se batea pur si simplu cu ea insasi. Ma uitam pierduta deja, inima imi spunea sa nu il omor iar mintea imi spunea sa da. Era din ce in ce mai greu dar cand baiatul incepu sa vorbeasca si isi lasa pistolul pe masa am ramas socata. Iar cand mi-a lasat si mie pistolul jos am ramas si mai socata. Doamne, deci...sa inteleg ca baiatul a cedat? Nu, nu se putea asa ceva. Nu puteam sa fac asta! Un oftat mai accentuat mi-a iesit printre buze iar cand baiatul a inceput sa vorbeasca despre literatura si inamici mi-am dat seama de ce acest batran trebuie omorat. Totul tine numai si numai de invidie, de egoism de tot ce isi doresc unii oameni cel mai mult in viata adica sa fie pe locul I. Nu era prea corect asa ca m-am pus pe un fotoliu de acolo incepand sa ma gandesc mai bine la ceea ce zisese batranul. Misiunea asta nu mai avea niciun rost, deja era pierduta dar cand ma gandesc la asta parca mi se urca sangele in cap in timp ce fiebe in vene. Nu este deloc normal mai ales pentru ca mafia este din ce in ce mai rea si nu se stie ce se va alege cu mine. Poate ca era mai bine daca deveneam liber profesionist si nu trebuia sa trec prin asta. Nici macar nu ii stiam numele baiatului dar puteam paria ca nu este dintr-o mafie si puteam sa zic ca este chiar norocul sau cel mare. Un oftat mai mare imi iesii printre buzele mele rosiatice.
- O sa mor. O sa ma omoare, mafia pentru pierderea misiunii acesteia, spun eu putin mai incet pentru a nu ma auzii batranul
Era si logic sa se intample asta. M-am uitat la cei doi si am inceput sa ii ascult dupa e incepusera sa vorbeasca. El si cu cine? Iubita lui? Obrajii incepura sa prinda o culoare rosiatica dar nu foarte rau pentru ca nu vroiam sa arat asta. Adica....cum putea sa creada ca sunt iubita lui? Oare as putea sa fiu? Doamne, ce idei stupide imi veneau in cap. Mi-am daat o mica palma peste cap dar subtil iar cand omul venii spre mine si imi dadu acele foi, m-am uitat la el, i-am multumit si am inceput sa le citesc cu atentie. Oare va gasii mafia pe cineva care sa fie atat de nemilos si de piatra....cu o inima rece incat sa il omoare pe acest om? Dupa ce am luat foile, am inceput sa le citesc cu atentie iar in scurt timp actiunea a inceput sa ma cuprinda in ea mai ales pentru ca era vorba despre un criminal in serie....ce chestie. Dupa ce pana la urma am ajuns sa citesc toate acele foi, m-am uitat ciudat la batran si am lasat foile pe masa incet in timp ce ma gandeam mai bine.
- Este un roman foarte bun. Oricum nu aveam atata tarie de caracter deobicei este numai gura de mine cand vine vorba sa omor pe cineva. Ma rog, decizia mea a fost luata. Dar tu?, il intreb eu pe baiatul de langa mine
Aveam sa ma duc la mafie si sa zic ca am dat gres sau sa sun. Cu siguranta m-ar fi omorat pentru asta sau nu se stie ce naiba mi-ar fi facut. Asta urma sa o aflu eu pe propria mea piele mai ales pentru ca nu am dat niciodata gres dar totusi am inima iar acest om nu merita sa fie omorat.

Se bucura sa afle ca nu pierduse timp inutil in legatura cu tanara, caci se parea ca a inteles, in cele din urma. Asta avea sa iasa chiar de bine, mai putin misiunea, care o puteai da naibii, ca oricand puteai lua alta. Asta, bineinteles, daca nu lucrai sub mafie sau ceva asemanator cu lucrul acesta. Analiza asupra situatiei pana atunci a fost suficienta ca sa afle ca numai trebuia si alte probe sau evidente, el considera ca intelepciunea era cel mai suprem si pur lucru in lume si singura chestia la care el nu putea da drumu.
Urmarindu-i oftatul isi putea da seama ca tanara nu era intr-o situatie asa placuta precum el, el ce nu suporta sa lucreze sub sefie, ce nu ar fi dorit sa faca altceva decat sa isi lase spiritul liber la iveala in fiecare zi. Era mai mult ca sigur ca daca cineva ii zicea ce sa faca, va ajunge mort in cateva secunde. Nu putea deveni mai sigur decat in clipa in care gandurile lui au fost chiar confirmate de vorbele fetei. Brunetul, dorindu-si pana la urma sa iasa totul bine, oricum nu ar lasa in veci si pururi ca cineva sa omoare o persoana inocenta, de asemeni nu ar lasa pe cineva sa omoare un coleg sau o colega de meseria, asa ca isi puse in minte sa faca un plan de batalie mai tarziu, cineva deja trebuia protejat.
Ochii lui trecusera de asemeni printre ale cele randuri minunate, placandu-i idee, intuitia si cursul actiunii, era mai mult decat sigur ca avea sa iasa o carte chiar buna, un best-seller, nici nu se mai mira ca concurentei ii era frica de el, iar asasinii nu il omorase pana atunci. Ca sa fii in meseria aceasta trebuie sa ai cap, asa ca numai un tantalau putea sa o duca la bun sfarsit, in niciun caz ei. Era curios si de restul cartii, asa ca facuse o chestie riscanta de a-si lasa adresa de email pe biroul batranului ca sa primeasca, mai tarziu, continuarea sa.
Ii placea ca tanara inscrisa pentru aceasta misiune era tot inteligenta si pasionata de carti, astfel incepuse sa inteleaga de ce au fost trimisi ambii. Chiar credeau astia ca cu doi asasini, unul ar fi atat de prost incat sa faca ceva gresit? Cat de imbecili puteau deveni angajatorii acestia.
Cand fata i se adresase lui, clipi putin din ochi, oricum stia ca intrebarea aceasta avea sa vina, dar nu se astepta sa fie spusa intr-un mod atat de direct si de sincer.
- Nici eu nu am sa termin treaba de aici, nu sunt atat de cretin incat sa distrug ceva inteligent.
Batranul zambi catre cei doi, cu niste ochi atat de blanzi, ce numai persoanele precum el puteau sa faca.
- Multumim...! zise brunetul cu greu, muscandu-si buza, fiindca nu ii statea in caracter sa faca un lucru bun, apoi sa dea un compliment sau cuvantul “multumesc”.
- Hai sa mergem...! ii spuse fetei, ascunzandu-si arma la loc si luand-o de mana, afara din cladire probabil cat mai departe.
Imediat ce ajunsera la ceva distanta si intr-un loc mai ferit si mai ascuns, unde nu trecea multa lume, acesta isi scoase telefonul din buzunar si uitandu-se insre fata o intreba direct:
- Cine-i seful tau?

M-am uitat cu atentie la baiat si am inceput sa il ascult cand incepea sa vorbeasca despre omul din fata noastra. Este un mare adevar, mai ales pentru ca este destept si chiar nu merita sa moara in acest loc. Nu merita sa pateasca nimic rau si pe langa asta doream foarte mult sa ii citesc cartea pe care o va scrie si sincer cred ca va avea un mare succes. Chiar se va vinde foarte bine. Cand baiatul venii si ma prinse de mana mi-am ascuns si eu pistolul si m-am tinut dupa el in timp ce i-am facut cu mana omului batran ce ramanea in spatele nostru. Un mic oftat imi iesii printre buze si m-am gandit imediat la ceea ce voi face cand voi da ochi in ochi cu seful meu. Era o mare problema si nici nu stiam cum sa o rezolv. Chiar nu vroiam sa mor in cateva minute. Un oftat imi iesii printre buze in timp ce ma uitam la mana baiatului care o tinea strans pe a mea. Macar facusem o fapta buna si nu aveam nimic mai bun de facut in viata asta decat imi trebuia si mie un iubit sau ceva de genul asta. Oricum batranul era foarte dragut si poate ca ne trimite sii noua o copie de la cartea lui sau poate chiar o carte de-a lui. Nu ma suparam pentru ca era o carte de nota 100 si pe langa asta o poveste foarte super. Cand am ajuns la un loc mai ferit m-am intrebat instantaneu de ce naiba nu m-a adus in locul asta. Nu vroiam sa mai stau ci sa ma duc sa imi vad moartea cu ochii. Hahaha ce gluma buna mai ales inventata de mintea mea ce glumeata. Cand am observat telefonul lui pe care il luase in mana am inceput sa ridic din spranceana. Ce naiba dorea sa faca cu el? Cand am auzit de seful meu am inceput sa inghit in sec. Doamne, nu....nu puteam sa vorbesc cu seful meu chiar acum. Poate chiar puteam sa il mint sau dumnezeu stie ce puteam face, dar nu sa il mint in aceste momente care pentru mine erau destul de tensionate. Privirea mi se duse asupra baiatul dar o privire mai mult de catelus.
- Ce ai de gand sa faci? Nu prea as vrea sa il sun pe seful meu. Oricum nu conteaza acest lucru, numele sau este Park Min Jun, spun eu uitandu-ma la baiatul de langa mine
Imi era putin frica si baiatul parea cam dur deci aveam si motive pentru a face chestiile astea. Un oftat imi iesii din nou printre buze iar la final, dupa cateva minute am intins mana spre el si am zambit dragut ca un copilas. Nu vroiam sa fiu rea.
- Numele meu este Hyo Jin iar numele de cod daca as putea spune asa este Le. Ma bucur sa te cunosc si ma bucur ca am cazut in echipa cu tine, spun eu chicotind usor
Privirea imi statea asupra chipului baiatul si m-am gandit mai bine la ceea ce avea sa faca baiatul. Daca avea de gand sa ma ajute i-as fi multumit toata viata pentru acest lucru, era chiar un mare sacrificiu facu pentru mine in aceste momente tensionate.

Nu dorea sa mai comenteze nimic la batranul de fata si observa ca nici tanara domnisoara ce era in aceeasi misiune cu el. Situatia devenise de la inceput mult prea incomoda si s-ar parea ca niciunul din cei doi nu aveau de gand sa se opreasca. Nu putea nici sa nu observe panica din ochii brunetei si nu ii comentase nimic, adevarul era ca primul lucru ce planuia sa faca era sa ii spuna celui care l-a angajat pe el ca nici in ruptul capului nu va face asta, apoi pe fata.
Teama aceea mai putin specifica lui, caci lui nu ii era atat de frica de moarte i se parea interesanta si ciudata, ceea ce il facea pe el sa devina curios de sentiment, ca si cand dorea sa fie absorbit de sentimentul respectiv, ca si cand vroia sa vada si el cum e senzatia aceea. Isi scutura, pana la urma, putin capul ca sa isi revina din visarea aceasta si cotrobai prin lista de contacte din telefonul lui.
Cand i-a zis numele sefului sau, acesta incepuse sa rada. Isi aminti de el, era din mafie, insa nu era bine pus la punct, stia despre ce era vorba in capul lui si atunci cand l-a intalnit o data fata in fata a fost extra-dezamagit.
In sfarsit gasise ceea ce cautase in telefonul lui si apasa pe butonul verde pentru a apela, s-ar parea ca linia cealalta nici nu lasase sa sune de doua ori caci si raspunse.
- Alo? Da. Buna ziua. Lupul sunt. Imi pare rau, da, misiunea a esuat, nu sunt omul care sa v-o duca la capat, da, da. A nu sperati ca oricum nu veti gasi pe cineva in breansa noastra care sa faca aceasta, toti asasinii sunt inteligenti si respectuosi si avem regula nescrisa de a nu omori cultura. Multumesc pentru intelegere, succes totusi in a cauta daca nu v-am convins cu vorbele mele, mai puteti angaja 50 si tot acelas lucru o sa se intample.
Dupa aceea isi inchise telefonul si si-l strecura in buzunar privind mana intinsa a fetei, apoi isi ridica ochii inspre ea.
- Numele meu este Kim Jaejoong... vorbi acesta sigur pe sine, ca pana la urma ii zicea asta unei colege de meserie si nu unui strain, in timp ce mana sa incepuse sa o stranga calm pe a ei. Iar numele de cod este Lupul sau The Wolf, imi pare bine sa te cunosc. Cred ca am auzit de tine, daca nu ma insel... incheiase, putin pe ganduri cand incerca sa isi aminteasca de ce ii parea atat de cunoscut numele de cod al fetei, porecla de asasin ca sa zica mai pe neascuns.
Apoi isi scoase din nou telefonul din buzunar si cauta prin contactele sale, zarind, dupa cum se astepta ca intradevar avea persoana sub careia se afla fata.
- Vrei sa vorbesc cu seful tau sau vrei sa ii iau zilele? Vorbi fara sa se uite de data aceasta la ea, caci imediat sub aceea persoana se afla un prieten de a lui ce ii era dator pana in gat, un prieten care e numai bine sa il ai la indemana in situatii de genul acesta.

M-am uitat cu atentie la fiecare miscare a baiatului iar dupa cand incepu sa vorbeasca la telefon chiar am ramas foarte uimita. Wow, ce tare era tipul. Adica sa se uite cineva cu atentie cum vorbea el cu un tip care l-a angajat. Era destept, curajos si pe langa asta arata si foarte bine pe langa toate astea. Privirea mi se duse asupra chipului sau si am zambit larg cand am auzit cat de tare era. Acest baiat putea sa fie master pentru mine, este un exemplu mai nou in toate domeniile pe care le practic eu. Cand se prezenta am inceput sa sar in sus pe acolo doar pentru ca auzisem de el. Doamne, era destul de cunoscut printre asasini si asta imi placea... intr-un fel sau altul am dat peste o vedeta.
- Doamne, deci te cunosc. Adica nu, nu te cunosc dar am auzit de tine. Esti destul de cunoscut printre asasini si toata lumea te iubeste. Adica esti destept, frumos, curajos. Ce si-ar mai putea dorii o persoana de la alta? Adica esti perfect!, spun eu incepand sa chicotesc
Doamne acum chiar seman, cu o fana nebuna care se tine dupa un singur om dar eu nu eram asa. Pur si simplu eram putin mai nebuna dar nu prea aveam cum sa schimb asta si pe langa imi placea cum sunt eu in acest moment. Dupa ce am auzit la final tot ce a avut de zis, ochii incepura sa imi sclipeasca de-a binelea. Adica facea el asta pentru mine? Ma ajuta destul demult cu asta. Era un tip foarte dragut. Un oftta imi iesii printre buze iar dupa m-am lipit de peretele rece care era in spatele meu incepand sa ma gandesc cu atentie la fiecare alegere pe care o voi face si ce am de gand sa fac. Nu aveam nicio idee si pe langa asta iar eram impartita intre 2 eu. Una isi dorea sa il lase pe seful meu impace iar alta isi dorea sa il omoare, cu ura si multa multa durere.
- Pai nu stiu. Chiar l-ai omora tu pentru mine pe seful meu? Eu cam m-am saturat de el dar nu stiu ce sa zic, spun eu oftand usor
Nu aveam idee ce sa aleg. In urmatoarea secunda ceva imi venii in cap si am inceput sa zambesc dar din ce in ce mai pervers. Acum? In momente ca astea m-am apucat si eu sa ma gandesc la lucruri foarte perversse? L-am prins pe baiat de geaca si l-am tras mai aproape de mine, simtindui respiratia.
- Ai vrea sa fii seful meu tu? Toata lumea si-ar dorii un sef atat de sexy ca tine, spun eu zambind pervers la baiat
Nu imi venea sa cred ca ii faceam baiatului care m-a ajutat foarte mult. Ce naiba era ineregula la mine in momente ca astea? Sa nu imi spuna nimeni ca baiatul ma scotea din minti, nu puteam crede asta.

Se simti analizat intr-un mod ciudat de familiar de catre fata, cum facea el la victimile despre care era curios si imediat in fata ochilor sai apareau tot arborele genealogic ale acestora, cat si povestea vietii lor. Dar la bruneta nu putea sa fie asta, trebuia sa fie altceva.
Bucuria chipului ei ii dadu lui prilej sa isi dea seama la ce se gandea. Deci s-ar parea ca si tanara auzise despre el, vorbele astea circula tare repede. Imediat i s-a zis despre faptul ca fiecare asasin posibil s-ar putea sa il cunoasca si se incepea sa se intrebe daca numai aveau si alte modele de urmat, in afara de el si asa era mult prea tenace si singuratic, nu era tocmai un mode. Ca asasin mai trebuia si sa socializezi ca sa cunosti si sa inspectezi tot felul de oameni, el considera ca in perioada copilariei sale a fost suficienta analiza sa. Complimentele insa era ceva ce il atinsera, totusi era atat de vorbit pe la spate si toate lucrurile despre el, erau lucruri bune? Cum venea lucrul acesta?
- Sunt curios... cine ti-a povestit despre mine... insa imi pare rau sa te dezamagesc, perfectiunea nu exista. Totusi iti multumesc, chiar sunt recunoscator ca nu ai o parere proasta formata, sper sa ma ridic la masura asteptarilor.
Simtea si faptul ca tocmai vorbea cu un stalker de al sau, insa senzatia aceasta i-a fost data de multi asasini cu care vorbise. Tacuse, inca incercand sa isi reglementeze gandurile sale, atunci cand i se pare ca domnisoara de langa el era in fangirling mode. Nu putea intelege cum de el ajunsera mai faimos in lumea crimei decat vreun cantaret pop. Deci daca avea sa iasa vreodata ceva rau, cine va fi prima victima si primul suspect? Exact, nimeni altul decat el. Trebuia sa isi faca si un plan de viitor, in curand, caci lucrul acesta nu se stia cand avea sa se intample exact.
Totusi nu se astepta sa o bucurie pe tanara prin doua intrebari simple. Imediat ce sparsera tacerea dintre ei, se aseza si baiatu pe “un scaun invizibil facut din aer” privind-o direct in timp ce ii vorbea:
- Pai pot sa dau un telefon si sa fie omorat imediat ce termin apelul sau pot sa dau doua si sa iti ofer prileju de a ma urmari in actiune. Si asa nu am avut cu ce sa imi calmez starea mea de sociopat pe ziua aceasta.
Il luase prin surprindere de cum il trase mai aproape de chipul ei si incepuse sa ii zica un lucru chiar incantator. De ce ar fi refuzat o asemenea oferta? Nici in ruptul capului nu avea sa se intample asa ceva.
- Si eu.... care doream sa te fac sa renunti la viata aceasta de crime... vorbise in timp ce se duse inspre gatul ei, dar se razgandi si reveni asupra buzelor, sarutandu-le usor.
- You like me, don’t you? Intreba brunetul la o mica pauza dintre acestia, desi nu se departa suficient de tare.

Ma gandeam mai bine de la cine auzisem despre presupusul baiatul sau mai bine spus cine mi-a spus de lup. Pai este simplu, multa lume stia de el asa ca nu avea nicio intrebare, pur si simplu era cunoscut in lumea asasinilor si intr-un fel era tare dar intr-un fel era si prost. Pentru un asasin daca te stia toata lumea era prost pentru ca dupa cand cineva facea prost putea sa cada vina asupra lui pentru ca nu se stia vinovatul dar pentru aceste zvonuri eu eram cea mai bun prin a le rupe. Si asta puteam sa o fac cu usurinta. Puteam sa ma ravansez pentru tot ce mi-a facut baiatul si prin cate se vede si prin cate imi va face. Privirea mi se duse asupra chipului sau si am zambit larg catre el.
- Pai niste colegi din mafie dar stiu ca vrei sa scapi de faima asta. Nu este buna pentru un asasin mai ales un liber profesionist iar eu pot scapa repede de ea si si asta voi face, spun eu chicotind usor catre baiatul din fata mea
Era floare la ureche, intr-un fel sau altul acesti asasini erau foarte creduli si puteau sa treaca repede peste un faimos cand ziceai minciuni despre el. Un chicotit imi iesii printre buze iar dupa am inceput sa il ascult si zambesc foarte larg catre el.
- Deci as vrea prima varianta, momentan vreau sa te vad in actiune dar nu acolo, aici. Adica....parca am o treaba cu tine, spun eu zambind pervers catre el
Pentru un moment am uitat de absolut tot sau mai bine spus pentru mai multe momente. L-am ascultat si in la prima replica iar dupa i-am simtit buzele lipite de ale mele. Era asa de cald si dulce si asta ma facea decat sa zambesc si sa ma lipesc si mai bine de perete. Am continuat sarutul si l-am ascultat in pauzele in care lua si eu si el o pauza pentru oxigen. M-am dus langa urechea lui si am inceput sa ii rod usor lobul iar dupa ce am terminat l-am sarutat pe la gat.
- De ce ai vrea sa ma faci sa nu mai fiu asasina? Iar pentru a doua intrebare este pur si simplu un simplu Yes, i like you!, spun eu chicotind incet
Mi-am lipit din nou buzele de ale lui iar dupa ce sarutul fu rupt, mi-am lasat chipul putin mai jos si am inceput sa il sarut pe gat de cateva ori iar dupa l-am muscat usor de gat, la final dand usor cu limba peste partea vatamata si spunand un mic imi pare rau urmat de o fata de catelus.

Nu se astepta chiar sa auda ca era cunoscut in mafie, mai ales ca el lucra foarte putin cu ei. Ii placea sa faca lucrurile de capul sau si liber, fara a sta in discutii sau in lucruri asemanatoare. Numai clipi putin din ochi si tacuse, ajungand si la o scrasnitura din dinti silentioasa.
- Ce ai putea tu sa faci ca sa ma scapi de faima aceasta blestemata? O intreba brunetul curios, cunoscandu-se ca tanara ii trezi interesul.
Numai comenta, ca sa ii poata asculta planurile tinerei si sa vada de ii surade sau nu. Desi ceva ii spunea ca va calca stramt curand. Totusi cand ii sugestiona despre actiunea ce o trebuia sa o faca ii placea ideea la culme, ca un zambet pervers se plastifica puternic pe chipul lui.
Isi sprijini mana de peretele din spatele ei, atunci cand o saruta gentil, bland, ca si cand ar fi fost cea mai pretioasa fiinta pentru el. Devenea starnit rau imediat ce ii era atacata urechea, dar mai ales gatul, isi simtea o dorinta puternic a pasiunii aprinzandu-se in el, ca si cand fata ar fi activat scanteia focului.
Nu reactiona la intrebarea fetei, fiindca o astepta curand sa ajunga si intrebarea aceasta si nici la al doilea lucru nu reactiona, fiind sigur de raspuns, ca doar ea a inceput totul. O privise incet si bland, mana sa libera mangaindu-i obrazul stang. Marcarea il facuse sa geama usor si sa isi muste buza inferioara, dar tot reusi sa ii raspunda la toate intrebarile care i-au fost adresate tinerei.
- Esti mult prea frumoasa pentru a pati ceva. Viata asta nu e de tine, acel chip merita sa fie vazut, nu ascuns in umbre...
Incepuse sa ii fereasca geaca alba din drumul sau si sa isi presareze el saruturile pe pielea fina a fetei, in locurile accesibile, apasand buzele sale moi.
- Stii ca deobicei lupii sunt cei care isi marcheaza teritoriile nu vice-versa... ii spuse cu un zambet malefic pe chip si venise inspre gatul ei, lingandu-i si el pielea, apoi o prinse intre dinti si trase de ea, pana ce lasa o urma mare rosiatica si foarte vizibila, ce putea sa fie cu greu ascunsa.
- M-ai incalzit---rau.... adauga in timp ce mana sa, trecuse subt tricoul alb ca zapada a fetei, cu inscriptii si incepuse sa ii atinga abdomenul, urcand tot mai sus, de parca cerceta zona aceea pentru prima oara in viata. Iar adevarul era ca ii cam placea cum se simtea, de parca atingea atuncea o papusa de portelan.

Ce puteam eu sa fac? Eram foarte foarte plina de surprize dar se pare ca baiatul chiar nu stia acest lucru. Am inceput sa zambesc larg la el iar la final chiar am inceput sa chicotesc usor. Imi placea cand lumea nu stia de ce sunt in stare si ce pot face cu ajutorul unei minciuni gogonate. Puteam face multe chestii cu ajutorul unei mici minciuni si sincer nu lovea sau chiar nu ranea pe nimeni deci nu era nicio problema.
- Sa stii ca unii asasini sunt destepti dar unii sunt chiar batuti in cap si pe langa asta cred orice minciuna pe care o aud de la altii, spun eu oftand usor.
Simteam atingerea lui blanda si am zambit usor in timp ce una dintre maini mi-am pus-o pe mana baiatului incepand sa il mangai usor si sa il ascult incepand sa zambesc dragut. Ce grijuliu putea sa fie si baiatul in aceste momente, asta imi placea mie la el mai bine spus asta ma innebunea de-a binelea si ma facea sa zbor pe un norisor pufos.
- Stiu ca nu este o viata chiar asa de buna pentru o fata dar eu am ales-o si nu am ce face. Multumesc pentru ca vrei sa am protejezi dar de 7 ani fac asta, crezi ca ma pot lasa? Poate in momentul in care voi avea un copil si voi imbatranii, atunci da, spun eu zambindui dragut
Poate ca acel copil m-ar face sa imi schimb ideea despre ceea ce fac eu in aceste momente. Era destul de greu sa te lasi de ceva, ceea ce ai practicat multi ani la rand. Un oftat imi iesii printre buze in timp ce am zambit dragut iar cand am vazut ca incepe sa imi dea jos geaca, l-am lasat sa faca acest lucru si mi-am lasat si gatul intr-o parte incepand sa scot mici sunete de placere. Cand a inceput sa ma traga cu dintii de pielea gatului am scos printre buze un mic "Auu" pentru ca ma durea putin dar intr-un fel era o durere placuta si imi placea acest lucru. Am inceput sa scot cateva sunte de placere iar cand i-am simtit mana sub bluza mea, am tresarit usor din cauza atingerii. Dupa ce am terminat cu atingerile lui, mi-am pus si eu mana pe marginea bluzei lui vrand sa ridic dar dupa m-a lovit ceva in cap.
- Doamne nu te pot dezbraca...adica este frig afara si vom racii, spun eu oftand usor
Mi-am pus unul dintre degetele pe obraj si am inceput sa ma gandesc la ce naiba puteam sa fac in acest moment. Acest lucru distrugea toata fierbantalea dintre noi dar oricum tot m-am aplecat asupra lui si l-am sarutat apasat pe buze asteptand sa zica ceva.

Nu se gandea sa auda vreodata sf-urile acestea. Cum adica asasinii nu merg pe o pista inainte de a crede un zvon? Nu iau firul povestii si nu incep sa il despice in patru imediat? Hai ca asta tre’ sa fie buna. Nu credea ca va auzi ceva atat de amuzant si incepuse imediat sa rada. Meseria asta periculoasa nu era pentru orice copil, el asta considera.
O asculta, nevenind sa creada ca nu are ce face. El personal si-a ales slujba mai mult din razbunare si din cauza ca altfel nu avea cum sa isi opreasca nebunia de sociopat, insa cum sa se intample sa fie cineva care sa nu aibe de ales? Era asasin pana la urma, vroia sa faca asta bine, nu vroia? Pe cine il obliga sau o obliga sa o faca putea foarte usor sa ii bage glontul acela fierbinte direct in crestet. Si iata ca aparu motiv, dorinta aceea de a ucide mai periculoasa decat un drog, mania de a tot vrea, ambitia.
- Vrei sa ai copii? Intreba el venindu-i iarasi sa rada de ironie. Lucrul asta unde erau bagati iti cam omora viata sociala, asa ca nici nu mai incape vorba de a intemeia o familie, poate daca te lasi definitiv.
Numai statu sa bata zarva situatiei, gandindu-se ca era mai bine sa ii ofere placere fetei si sa vina si lui inapoi, precum un bumerang. Reactiile ei la actiunile si atingerile lui erau chiar placute si cum incepuse si aceasta sa se joace cu bluza sa, se pregati sa o ajute. Dar, evident, aparuse retinerea, ingrijorarea si frica aceea de “daca ne prinde cineva”. Bine, nu i-a mai reactionat de mult o fata in halul acesta la el.
- Trebuie sa recunosc, esti prima care nu sari pe mine gata sa ma devorezi aici si acum. Pe mine nu ma deranjeaza in aer liber, dar multumesc ca te-ai gandit la varianta unei boli. Hai totusi sa mergem intr-un loc unde sa ma poti dezbraca in voie, nu? O intreba, luand-o de mana si tragand-o dupa el, aranjandu-se putin ca sa nu se cunoasca prea tare ravaseala.
Mersera prin scurtaturi, printre blocuri, caci dupa cum spuse, un apartament de-al sau era foarte aproape de birouri. Nici nu trecuse un sfert de ora ca au si ajuns la destinatie. Deabia atunci dadu drumul mainii fetei, prilej in care isi cauta cheia. O gasise in timp record si strecura fierul acela in gaura usii, astfel materialul de metal se deschise si o ia din nou de fata de mana, aducand-o inauntru si inchizand usa, dupa ce fata intra.
- Ai dori sa servesti ceva? Alcool, suc, bautura, ceai? Intreba chicotind incet de propria exprimare, in timp ce puse la o parte lucrurile ce nu le mai putea tine in mana si luase din nou jacheta fetei, numai pentru a o pune pe cuier.

M-am uitat la baiat cu mare atentie iar dupa a inceput sa rada m-am strambat usor dar nu am mai zis nimic. Am zis ca ma rezum cel mai bine la tacerea. Pana la urma si ea era un raspuns si unul destul de bun. Oricum aveam de facut si de vorbit altceva mult mai important in acest moment decat sa radem despre ceea ce vorbim unul cu altul. Un oftat imi iesii printre buze, simtind mirarea si dar poate si o fericire sau poate tristete de pe chipul si dupa comportamentul sau. Nu vroiam sa il supar doar pentru ca m-am oprit, speram ca va intelege de ce am facut acest lucru. Cand l-am ascultat am inceput sa zambesc dragut catre baiat pentru ca era foarte dragut si chiar tinea acum cu mine iar asta ma bucura cu adevarat. Nu se suparase, asta era important in acest moment.
- Ok este mult mai bine pentru amandoi. Acolo este cald si cu siguranta nu putem racii, plus ca nu ne poate deranja nimeni. Si pe langa asta nu doresc sa sar pe tine ca o nebuna sau o obsedata. Pana la urma facem asta pentru ca dorim amandoi si suntem de acord. Nu este un viol scumpule, spun eu incepand sa chicotesc usor.
Cand am fost luata de mana, m-am uitat cu atentie la el si m-am prins si eu usor de mana lui vrand sa am grija sa nu il pierd pe drum. Pana la urma dupa ce am mers ceva drum pe Dumnezeu stie unde si ne-am plimbat prin scurtaturi am ajuns si la el acasa cred. Pana la urma am ajuns la o casa, la un bloc cu apartamente si se pare ca am intrat in ele. Dupa ce am intrat ne-am oprit la o usa si mi-am dat seama ca acolo locuia baiatul si sincer era un loc foarte dragut. Dupa ce am intrat pe acolo, m-am uitat la casa care era una foarte frumoasa si simpla. L-am ascultat cu atentie si l-am lasat pe baiat sa imi i-a geaca si sa o duca in cuier. Dupa ce termina de vorbit, am zambit dragut si l-am prins de guler usor in timp ce i-am sarutat scurt buzele.
- Pai as vrea putin alcool. Nu prea beau, chiar vreau foarte putin alcool iar dupa il vreau pe lup sau Jaejoong. Mi-l poti da, te rog?, intreb eu uitandu-ma dragut la el.
Vroiam sa ii vad uimirea si poate si fericirea si chiar doream sa ii vad raspunsul sau sa ii aud. Era foarte frumos acest moment si vroiam sa il continui.

Era fericit ca ii acceptase cererea de a merge la el si ca nu apuca sa il refuse in schimb. A aprobat si el, incet si usor, din cap si a zambit dulce. Chicotise si el de cum i-a pomenit de viol, numai de-ar sti ca pe brunet nu il deranja deloc in aer liber, incepea sa se intrebe ce ar face. Oricum, in partea lui nu s-ar numi viol, atata timp cat a atins-o si a vrut sa o starneasca, insa asta-i viata.
Ridica trecator din umeri, in timp ce isi analiza gandurile acestea, iar dupa era numai atent la mers.
Se lasa imediat sarutat de cum intrase in apartamentul lui si tot isi mai afisa un zambet dulce, in timp ce o asculta pe fata.
Chiar era putin uimit atunci cand tanara incepuse sa vorbeasca intr-un mod atat de direct, insa nu il deranjasera lucrul acesta. Isi afisa expresia vesela si se retrase putin pana in bucatarie. Acolo isi lua doua pahare si o sticla cu sampanie, umplandu-le pe ambele cu lichidul galbui. Venise inapoi si unul il daruise fetei, iar pe celalalt si-l pastra el.
- Noroc! I-a zis ciocnind in paharul ei si luand imediat o gura. Iar in legatura cu cererea ta, cum ca ii vrei si pe lup si pe Jaejoong, ti-i pot da pe ambii...! a inceput el sa vorbeasca malefic putin si sa mai ia o gura din lichidul intepator, dupa care il puse deoparte.
Venise inapoi in apropierea tinerei si incepuse sa o sarute la gat cu limba, avand grija sa ii ofere suficient spatiu, incat sa isi poata savura si ea sampania in voie. Ii placea atingerea pielii ei, cum se simtea sub buzele sale, mirosul acela mieros, dar mai ales culoarea alba precum spuma laptelui, ce parca il facea pe el sa cada intr-o hipnoza, iar ochii sai sa se intunece.
Dupa ce trecuse o vreme si incepuse sa se manifeste mai apasat, iar mana sa se strecura inapoi unde ii era locul: sub bluza fetei. Acolo, mangaiase abdomenul de parca cerceta zona, precum un animal infometat ce era.
- Mirosi bine... a mai adaugat, la un interval dintre saruturile usoare, daruite la gat.

Privirea mi se duse catre baiat pentru ca doream sa vad ce are de gand sa faca si ce are de gand sa aduca de baut. Cand m-am uitat la paharele din mana si lui si sampania am zambit dragut, se pre ca baiatul chiar dorea sa fie extravagant de data asta si nu aveam nimic impotriva acestui lucru. Dupa ce am primit si eu paharul cu sampanie am zambit dragut, uitandu-ma dragut la baiat. L-am ascultat cu atentie iar cand incepu sa se aproprie de mine si sa ma sarute pe gat, mi-am lasat capul putin introparte si am luat si eu o gura din lichidul intepator. Se pare ca baiatul nu avea timp de glume si mi-o luase inainte. Imi placea asta intr-un fel dar in altul il uram din tot sufletul. Vroiam si eu sa conduc putin pentru ca imi placea la nebunie sa fac asta. Cand incepu sa vorbeasca din nou si sa imi zica despre parfum am putut decat sa zambesc dragut. Chiar imi placea "nebunia" in care intrase baiatul si aveam sa intru si eu in cateva minute. Nu ma supara deloc acest lucru, chiar il asteptam cu nerabdare mai mult decat orice. Un zambet pervers mi-a aparut pe chip iar la final pur si simplu l-am prins pe baiat de tricoul de pe el si l-am sarutat apasat pe buze. Dupa ce am sarutul fu rupt din cauza lipsei de oxigen, l-am impins usor pe un fotoliu din spatele lui iar cand acesta cazu pe el, m-am urcat usor deasupra lui si am inceput si eu sa ii sarut gatul cu patima, asa cum o facuse si el mai devreme.
- Si mie imi place sa conduc, asa ca nu te voi lasa numai pe tine, spun eu zambind foarte pervers catre baiat din fata sa.
L-am lasat pe baiat sa isi tina in continuare mainile sub bluza mea iar unele atingeri chiar am tresarit pentru ca era placut. Dupa cateva atingeri din partea lui, mi-am dus si eu mana pe marginea bluzei luii. De data asta nu aveam de ce sa ma feresc. Nimeni nu ne putea prinde si mai ales nimeni nu ar fi patit ceva pentru ca era foarte cald aici si nu era din cauza baiatului si a atmosferei incinse. Pur si simplu, aici eram acoperiti si nu trebuia sa ne ferim. Acum chiar puteam sa ne facem de cap. Un zambet si mai larg imi aparu pe chip, mainile mele fiind pe bluza acestuia. Nu doream sa i-o ridic asa de repede, doream sa il necazesc umpic si sa ma joc cu acesta. Mi-am dus din nou buzele pe gatul acestuia iar dupa mainile incepusera sa se plimbe pe abdomenul baiatul in sus, luand cu mine si tricoul sau. Nu aveam de gand sa il las pe baiat imbracat astazi seara. Acest gand ma facu sa zambesc usor. Mi-am deslipit usor buzele de gatul sau iar dupa i-am dat baiatului materialul vaporos de pe el.
- Ma gandeam ca ti s-a facut cald si nu mai trebuie sa il mai tin pe tine. Iao ca pe un serviciu, spun eu incepand sa chicotesc
Poate ca paream un copil dar aveam de gand sa ma joc putin cu el deoarece imi placea la nebunie acest lucru. Acum chiar eram curioasa sa vad reactia baiatului doar.

Dorea chiar sa ajunga la asteptarile fetei in legatura cu luxuritatea ce o dorea sa o trateze. Zambi incet si mieros, micsorandu-si parca pleoapele ochilor. I-a placut si de cum situatia lua o rasturnare aparte si imediat a inceput sa predomine tanara cu dorinta intensa din ea, ce ardea in ambii. Atunci cand trupul iti era controlat de suflet. Scapa un sunet de cum a fost impins pe fotoliu, iar apoi altele din cauza dominarii atroce ce o simti de la bruneta. Devenea din ce in ce mai incitant momentul.
A privit-o cand i-a zis de conducere si a afisat imediat un zambet pervers. Cat de animalic putea deveni momentul acela? Chiar dorea sa afle cat mai repede asta.
Incet, incet a inceput sa o dezbrace pe tanara, dezvelind-o de cate un articol din vestimentatia ce o purta. Simtea si cum fata vroia cu tot dinadinsul sa ii controleze corpul. Nu se hotari inca daca sa o lase sau nu, insa nu dorea el sa dureze prea mult timp ca sa afle.
- “Ti-arat eu tie...!” gandise, lasand-o sa isi continue joaca. Nu e nimic, cu cat dura o vreme mai mare, cu atat dorinta animalica din el fierbea si mai tare.
Pana la urma se hotari in legatura cu bluza sa, iar acesta respira usor. Nu se miscase inca o data, sa ii dea prilejul necesar de a isi regla gandurile si de a-si termina restul actiunilor.
- Acelas lucru gandeam si el la tine... i-a zis inapoi, cand o lasa numai in lenjeria intima si incepuse sa ii mangaie lent bratul, de jos in sus.
Cand observa ca totul se terminase, isi trecuse degetele la chiloteii tinerei, fix la zona intima, incepand sa mangaie acolo in timp ce o privea. Se ridica putin cat sa ajunga la chipul ei, incepand sa ii daruiasca saruturi extreme, erau atat de fierbinti, incat nu putea controla izbirea aceea a buzelor, iar limba care iesea sa incerce racorirea lor, dar mai ales care intrase in scurt timp in caverna calna, cercetand fiecare coltisor de acolo. Cap-coada senzatia era foarte ametitoare si speciala, ca incepuse sa ii vajaie toate gandurile din interiorul sau.
Apoi mana ce nu avea activitate a sa, incepuse sa umbre in mod incontrorabil pe intreg trupul fragil al tinerei.